Ziua Internațională a Familiei: „Ne dorim mai mulți copii, dar...”
Două
familii tinere din orașul Orhei, care au câte un copil, spun că își doresc pe
viitor doi sau trei copii. La fel ca și ei, multe familii din Moldova își
doresc același lucru. Totuși, spun tinerii, pentru ca toate cuplurile să poată
avea atâția copii, câți își doresc, ar trebui îndeplinite mai multe condiții
decisive.
„Ne
dorim încă un copil, dar numai după ce vom fi mai pregătiţi din punct de vedere
financiar”, spun soţii Elena şi
Mircea Ţîra, un cuplu din Orhei, care, cresc împreună o fetiţă de aproape
doi ani. Înainte de a avea al doilea copil, Elena (27 de ani) planifică să îşi
dezvolte afacerea pe care a lansat-o în perioada concediului de maternitate –
cursurile prenatale pentru cuplurile care se pregătesc să devină părinţi. Cei
doi soţiintenţionază să se mute cu traiul în Capitală, unde sunt mai multe
posibilităţi de creştere profesională, spun ei.
La fel ca şisoţii Ţîra, multe cupluri din
Republica Moldova și-ar dori doi sau mai mulți copii. În realitate, însă,
fertilitatea este cu mult mai scăzută. În anul 2018 în țara noastră s-au născut cel mai puțin copii
de la independență încoace, potrivit Biroului Național de Statistică.
Motivele sunt diferite, se arată în
raportul UNFPA „Starea Populației Lumii 2018” - pornind de la emigrarea masivă a tinerilor,
constrângerile de ordin financiar, lipsa creșelor sau a politicilor prietenoase
de reconciliere a vieții de familie cu cea profesională, și până la problemele
de ordin medical. Numărul mic de naşteri, spre exemplu, în rândul cuplurilor
tinere, poate fi cauzat şi de infertilitatea asociată infecţiilorcu transmitere
sexuală, care ar putea fi prevenite prin educație pentru sănătate și utilizarea
prezervativului.
„Angajatorii
nu prea încurajează tinerii tătici”
Mircea şi Elena Ţîra consideră că în
Republica Moldova ar trebui să fie puse în practică mai multe mecanisme de
realizare a politicilor prietenoase familiilor, pentru a crea un mediu
favorabil cuplurilor care își doresc mai mulţi copii.
„Mă
gândesc în primul rând la concediul de paternitate, care este critic pentru
ambii părinți, deoarece atât mama, cât și tata, trebuie să aibă grijă de copil
încă din primele zile de la naştere. La noi în Moldova, angajatorii nu prea
încurajează tinerii tătici să meargă în astfel de concediu pentru că au nevoie
de forţă de muncă şi orice zi în minus e lipsă de activitate. Totodată,
mulţipărinţi nici nu ştiu că au posibilitatea să beneficieze de acest tip de
concediu, asta înseamnă că e nevoie de mai multă informare în acest domeniu”,
spune Elena.
Potrivit tinerei familii, o altă soluţie
ar fi accesul la creşe, care ar permite femeilor să revină la serviciu atunci
când își doresc, actualmente numărul creșelor fiind mic.
„Dacă nu au susţinere din partea familiei sau alte
posibilități, atunci femeile sunt nevoite să stea în concediu de maternitate
până la trei ani. Astfel ele își pierd abilitățile profesionale, iar revenirea
ulterioară la muncă este mai dificilă”,
afirmă Elena.
Totodată, factorii economici sunt la fel
de importanți. „Atâta timp cât trăieşti
la părinţi, nu ai un loc de muncă bine plătit, e greu să te gândeşti la copil”,
adaugă Mircea.
„Dacă
bărbaţii s-ar implica mai mult în creșterea copiilor, cuplurile s-ar decide mai
uşor la o nouă sarcină”
Un alt cuplu de tineri din Orhei, Vasile şi Cristina Cucu ar vrea să mai
aibă doi copii în următorii cinci ani. Cristina are 25 de ani şi se află în
concediu de maternitate cu primul copil, Matei, care a împlinit recent 18 luni.
Până la naştere, tânăra a activat într-o companie străină. Vasile are 28 de ani
şi este contabil.
Cei doi spun că au învăţat din mers să
fie părinţi. Cristina afirmă că bărbatul s-a implicat în creşterea copilului
încă de la maternitate. „A îngrijit
copilul, i-a schimbat scutecul şi a avut grijă să-l hrănească, deoarece eu am
avut nevoie de mai multă recuperare”. Pentru a fi alături de soţieşi copil
în primele zile de după naştere, Vasile şi-a luat concediu de paternitate.
„M-am
implicat cap-coadă în planificarea și nașterea copilului. Am asistat la
naştere, am trecut toate emoţiile împreună, clar că pentru soţie a fost mai
greu, dar eu i-am fost alături”, spune,
zâmbind, tatăl.
Vasile a continuat să participe în
permanenţă în îngrijirea şi educarea copilului - îl hrăneşte, se plimbă cu el,
încearcă să îi citească din cărţile pentru copii. „Ca tată, îl învăţ zilnic lucruri mici, dar foarte utile – cum să bea
cu paiul, cum se emit diferite sunete etc”,povesteşte tatăl.
Cristina consideră că dacă toţi tații
s-ar implica mai mult în creşterea copiilor, femeile s-ar decide mai uşor să
aibă încă un copil. Ea recunoaşte că a început să se gândească la cel de-al
doilea copil la numai câteva luni după naşterea lui Matei. „Îi spuneam soţului că mai vreau un copil”, spune tânăra mamă.
Politicile
de stat sunt mai prietenoase, aplicarea în practică – încă nu
Potrivit UNFPA, unele politici de stat
pentru susținerea familiilor tinere de a avea
numărul dorit de copii, cum ar fi introducerea concediului de paternitate
și flexibilitatea celui maternal, au fost realizate în ultimii ani. În
continuare, se cere mai multă atenție și investiții pentru realizarea în
practică a acestor politici, în special în sectorul privat. Unele instituțiile
angajatoare continuă să fie reticente la situația femeilor însărcinate sau a
părinților cu copii mici. De asemenea, stereotipurile de gen și normele sociale
descurajează bărbații să se implice mai mult în creșterea și educarea copiilor,
iar planificarea familială este un subiect tabu pentru multe femei și
bărbați.
